Creativitate

Rețin foarte bine momentul în care am văzut prima dată niște piese Lego. Eram în vizită cu bunica mea. Gazdele aveau un băiat cam de vârsta mea, iar el avea piese Lego.. la grădiniță mă jucam cu cuburi, și chiar cu niște piese wanna-be-lego mari, dar nu cele originale (insert waving finger here). Același sentiment l-am încercat și la primul meu contact cu un produs Apple. 

De curând mi-am cumpărat și eu primele mele cuburi :).  La Auchan se vând pahare mari sau mici! iar eu, eram deja cu mâna prin curcubeu. M-am gândit atunci la Amélie, care număra printre plăcerile ei mici și vinovate, senzația pe care o simte când își afundă mâna în boabe de fasole. 

Azi mi-am propus să încerc să găsesc câte mai multe combinații folosind doar câteva cuburi..aceleași câteva cuburi. Just to enhance my creativity :) Că tot vorbește Ken Robinson de asta... M-am jucat, și am să tot adaug poze pe măsură ce se adună combinațiile.

 acesta e un elan.

Pentru că nu degeaba:

Braț robotic #1

Pe măsură ce deveneam mai frustrat de rigorile școlii, necesitatea de a mă implica în activități extra, voluntariat sau nu, s-a transformat într-o obligație. Mi-au apărut vânătăi pe ici pe colo, din cauza pereților meschini, dar am continuat.

Astăzi vă arăt cel mai nou proiect al meu, un braț robot. 

La robotică, la facultate am luat cea mai mică notă la examen, și asta m-a determinat să vreau să știu mai multe. Și chiar să construiesc un robot. După, lecturi despre Denavit-Hartenberg, filmulețe peste filmulețe, un alt curs asemănător, am pus lucrurile cap la cap și am început.

Se spune că lumea îi apreciază pe cei care duc lucrurile la bun sfârșit, și mai puțin pe perfecționiști. Această postare este și o modalitate de a mă motiva să îndrept acest proiect către o finalitate.

Am apelat la acest site opensource. Norocul face că achiziționasem 5 servomotoare perfect (aproape) utilizabile cu aceste piese (în urma a 3 săptămâni de împărțit afișe prin campusurile brașovene). Cei de la CEES pe care i-am cunoscut la un eveniment hipo.ro m-au ajutat să printez 3D această minunăție,

La piesele de mai sus se adaugă și o pilă... a fost nevoie de puțin ajutor ca totul să se potrivească. Daar, după o după-amiază de pilit, totul a fost gata!

Acum urmează partea interesantă: programarea. Voi reveni cu detalii.

Dacă sunteți în sesiune, <ahem>, baftă to you all!

Buclă

Vine sesiunea și trebuie să predăm proiectele. Am fost destul de acid în privința unei anumite materii, dar acum că am terminat, împărtășesc cu voi roadele acesteia.

Am sentimente împărțite în legătură cu ce am postat anterior. Nu aș vrea să mai programez ceva asemănător, într-un astfel de mediu, dar ce am făcut este totuși o experiență.

Se pare, până la urmă, că și ce pare neînsemnat, are o oarecare importanță. (acuma, fie sistemul m-a răpus, devin unul de-al lor, fie metodele îmi mai ridică nițel nivelul... rămâne de văzut).

O ascult pe Marta.